Franklin Templeton, soluția optimă pentru Impact

Dacă afacerile imobiliare nu ar fi fost frânate de criza economică, probabil că managerul Impact Developer&Contractor, Dan Ioan Popp, nu ar fi lansat idei inovative de achiziție a unei locuințe (chirii lunare fixe, până la achiziționarea apartamentului sau testarea viitoarei locuințe înainte de semnarea contractului).

În felul acesta a reușit să treacă de 2009 pe plus, cu un profit - e drept, modest - estimat de companie la sub un milion de lei, față de 8,4 mil. lei în 2008. Dar partea mai grea abia acum vine: "2010 va fi un an dificil, deoarece băncile nu vor relansa creditarea ipotecară și este probabil ca numărul de tranzacții, la nivel național, să scadă cu 15% față de 2009", crede managerul și fondatorul Impact.

IMAGINE CONTROVERSATĂ. Însă 2010 nu se anunță un an dificil pentru Dan Ioan Popp doar din perspectiva finanțării proiectelor imobiliare, ci și pentru că are de gestionat o greșeală de strategie, făcută în urmă cu aproape un an. Atunci a demarat o afacere adiacentă de furnizare de electricitate către 1.300 de unități locative construite de companie în zona Pipera. În loc de profit, compania s‑a ales cu o pierdere de peste 700.000 de lei, după ce proprietarii nu au mai plătit facturile, pe care le‑au considerat prea mari.

"La această sumă se adaugă pena­li­tă­țile și cheltuielile de debranșare/re­branșare", afirmă managerul Impact. Popp susține că a încercat, de mai multe ori, să vândă rețelele de distribuție - a căror valoare s‑ar regăsi în prețul locuinței, după cum susțin unii proprie­tari -, dar nu a găsit cumpărător. "Dacă prețul apartamentelor a inclus și rețele de tot felul, ceea ce a făcut Impact este abuziv", declară proprietarul unei locuințe din cartierul Azur.

Aceasta ar însemna că rețelele nu mai sunt deținute de Impact, ci de fiecare proprietar în parte. Cert este că războiul public dintre companie și proprietari îngreunează procesul de recuperare a banilor (Popp a decis intre timp să închidă această ­linie de business - n.r.) și, în același timp, se resfrânge asupra imaginii firmei. Războiul este unul total; deoarece consideră că facturile la energie au fost "umflate" de compania condusă de Popp, proprietarii par hotărâți să nu plătească aceste restanțe și este probabil ca lupta să continue în instanță, după ce unii proprietari s‑au plâns deja la Bruxelles în legătură cu acest conflict.

O slăbire a încrederii potențialilor clienți în Impact, într‑o perioadă în care sunt și așa puțini, ar putea avea efecte dintre cele mai imprevizibile. Deși Popp nu crede că scandalul furnizării de electricitate pătează imaginea companiei, specialiștii în comunicare corporativă sunt de altă părere. "Orice acțiune publică a unei companii, mai ales listată, este cântărită cu mare atenție de toți cei implicați: acționari, investitori, clienți, chiriași, parteneri, subcontractori, opinia publică", spune Diana Nițulescu, Account Director la Civitas Global România, firmă specializată, printre altele, pe comunicare corporativă și managementul reputației. Ea adaugă faptul că atenția este mult mai mare în condiții de criză, "când publicul este mai sceptic, mult mai exigent și mai puțin tolerant cu abuzul de etică publică și de afaceri".

SUCCES PE BURSĂ. Efectele afacerii eșua­te cu energie asupra vânzărilor de locuințe de către Impact în 2010 se vor vedea în timp. Deocamdată, spre satisfacția acționarilor, compania a redevenit vedetă pe piața bursieră de la București. "Miracolul" l‑a produs fondul de investiții american Franklin Templeton. Imediat după ce fondul a cumpărat, în urmă cu circa trei luni, de la Dan Ioan Popp, 6% din acțiunile Impact, titlurile dezvoltatorului imobiliar au urcat spectaculos, de la 0,5500 lei/titlu la 0,77 lei/acțiune.

De atunci, acțiunile companiei (simbol pe bursă IMP) sunt pe val. "Participația Franklin Templeton la Impact a dus, cu siguranță, la creșterea imaginii companiei, așa cum s‑a întâmplat și în cazul altor emitenți care, în context de criză, au atras în acționariat nume de talia Templeton", declară Andreea Gheorghe, șef departament analiză la Intercapital Invest.

Dar, de ce au investit americanii în Impact? Traseul a fost cel obișnuit: "Orice investitor interesat să speculeze sau să investească de durată pe piața de capital consultă brokeri și analiști, eventual inițiază un dialog cu emitentul și, uneori, cu deținătorii de pachete semnificative", explică Popp. În opinia lui, cifrele spun totul.

Titlurile Impact se ieftiniseră atât de mult, încât valoarea companiei ajunsese să fie cu 25% mai mică față de ­valoarea acesteia calculată la prețul de 1 leu/acțiune, cât reprezintă valoarea nominală a unui titlu Impact. Iar valoarea nominală era, la rândul ei, mai mică de două‑trei ori decât valoarea de piață a activelor companiei, "chiar la valoarea scăzută de azi de pe piața imobiliară", precizează Popp. Așadar, prețul mic al acțiunilor IMP a atras acest investitor strategic.

Teoria este confirmată de Mark Mobius, directorul general al Franklin Templeton, pe care jurnaliștii americani de la "BusinessWeek" îl numeau, încă din 2006, "guru al piețelor emergente". În opinia lui Mobius, cu o experiență de peste 30 de ani pe piețele emergente, este "o oportunitate tipul de investiție prin care să ajutăm companii deja listate, cu un portofoliu redus, să se extindă". În același timp, "într‑un astfel de moment al ciclului economic, cel puțin din punct de vedere teoretic, sunt recomandate investițiile în acțiuni și în real estate, așadar investiția în Impact poate fi considerată o combinație a unei astfel de teorii", crede analistul de la Intercapital Invest.

Iar dacă Franklin Templeton este investitor de cursă lungă la Impact, și nu speculator, așa cum este de părere Andreea Gheorghe și cum confirmă, de altfel, istoria investițională a fondului, managerul dezvoltatorului imobiliar mai poate deschide încă o șampanie. Și aceasta chiar dacă suma de 1,6 mil. euro, cât a primit Popp pe pachetul de 6% din acțiunile Impact, nu‑i rezolvă, în totalitate, problema finanțării proiectelor.

Oricum, vânzarea de titluri face parte din strategia, cunoscută deja, a lui Popp de a primi investitori străini în acționariat: o dată, pentru că atrage finanțare, când are nevoie mai mult ca oricând de bani, și a doua oară, pentru că dă un semnal puternic pe bursă de încredere în managementul companiei. Iar dacă Dan Ioan Popp spera la ceva pozitiv, care să contrabalanseze "energia negativă" din cartierele construite de el, Franklin Templeton pare să fi fost soluția optimă.

Cine este Franklin Templeton

În 12 ani de prezență pe piața din România, fondul american ­Franklin Templeton a investit în jur de 15 ­milioane de dolari.

1) CEL MAI MARE BIROU. Cu o expe­riență solidă pe piețele emergente, fondul american Franklin Templeton Investments, înregistrat în Marea Britanie, administrează active în valoare de circa 25 mld. euro pe piețele în dezvoltare și are deschise 15 birouri locale pe aceste piețe, cele mai mari fiind în Hong Kong și Singapore.

La sfârșitul lui 2009, fondul anunța că va deschide birou și la București, care "ar putea fi cel mai mare de pe o piață emergentă, deoarece este foarte mult de muncă la Fondul Proprietatea", declara, recent, Grzegorz Konieczny, șeful biroului de la Varșovia, care ar urma să coordoneze și biroul de la București. La nivel global, Franklin Templeton administrează active în valoare de aproximativ 400 mld. dolari.

2) PARIUL "PROPRIETATEA". Franklin Templeton a câștigat, anul trecut, licitația pentru admi­nistrarea Fondului Proprietatea, cu active în valoare de 2,6 mld. euro, acesta urmând să fie listat la Bursa de Valori București. Reprezentanții Templeton au declarat că se vor implica în mana­gementul companiilor din Fondul Proprie­tatea, ca de altfel în mana­gementul tuturor Compa­niilor la care dețin chiar și o singură acțiune.

3) INVESTIȚII. La investițiile directe fondului Franklin Templeton se adaugă investiții indirecte, prin intermediul companiilor străine care activează și la noi, precum OMV, OTP Bank, Lukoil sau KazMunaiGaz. Reprezentanții Franklin Templeton nu exclud o creștere a investițiilor în companiile din România.